Nicolae Șerban candidatul USL Mehedinți pe Colegiul1, Senat: „Autostrada Dunării”- proiectul meu pentru Mehedinți

Nicolae Șerban, candidatul USL Mehedinți,  pe Colegiul1, Senat,  consideră că,  pentru dezvoltarea economică a județului  Mehedinți,  a municipiilor Orșova  și  Drobeta Turnu Severin este nevoie de construirea unei infrastructuri rutiere principale, și apoi a infrastructurii rutiere adiacente care să mărească șansele județului spre dezvoltare, să pună în valoare potențialul acestuia.

Nicolae Șerban candidatul USL Mehedinți pe Colegiul 1, Senat  a declarat :

“ Încă de acum o lună, am lansat spre dezbatere publică, ideea a ceea ce eu am numit „Autostrada Dunării, ” care să pună Drobeta Turnu Severin pe traseul unei autostrăzi care să lege Timișoara de Craiova. Sunt convins că,  există soluții care să îmbine necesitatea resurselor financiare cu restricțiile privind „zonele protejate”.

Județul Mehedinți poate deveni un punct important pentru investitori, este un loc binecuvântat, avem și munte și Dunăre, este necesar să existe căi de acces moderne care înseamnă,  de fapt,  căi spre dezvoltarea economică a județului,  creearea de locuri de muncă,  plătite decent, dezvoltare care să se regăsească în îmbunătățirea traiului de zi cu zi al cetățenilor.”

6 Comments:

  1. Severinenii rămași la Cerneți încep să se mute în masă astfel încât orașul începe să se extindă după un nou plan spre est-sud-est. Cu acest nou aflux de populație, alături de “Cartierul nemțesc”, deja constituit în partea vestică a orașului apar alte două noi cartiere: “Moara de foc” și “Tăbăcari”, nume care oglindesc vechile îndeletniciri ale celor strămutați de la Cerneți. Noua extindere urbanistică nu mai oglindește rigoarea planului original, inițiată de arhitectul Xavier Villacrose și de inginerul Moritz von Ott. Noua dezvoltare amenința însăși conservarea ruinelor antice a Castrului roman. Datorită acestui fapt, în urma unei petiții adresate guvernului de locuitorii Severinului, în 1867 se reface planul urbanistic, orașul continuîndu-și dezvoltarea pe axa est-nord-est. În 1841 Severinul devine capitală de județ, iar în 1851 municipiu. Lângă ruinele Cetății s-a amenajat între 1842 – 1848 Grǎdina publică. În 1846 este terminată zidirea bisericii “Maioreasa”. Cum Revoluția din 1848 a avut fruntași din Mehedinți și un contingent de 1300 de oameni înrolați în armata generalului Magheru, între anii 1848 – 1850 locuitorii Severinului trec prin momente dificile deoarece orașul este ocupat de trupe turcești și apoi rusești. În 1851 , primul primar al noului oraș este Pârvu Vercescu. Tot în 1851 , N. A. Niculescu, administratorul județului Mehedinți, mută sediul Societăți Austriece de Navigație cu Aburi pe Dunăre de la Schela-Cladovei la Severin. În 1857 se amenajează primele fântâni publice, de unde sacagii aduceau, contra plată, apa necesară. Turnu-Severin este un oraș cosmopolit, zidit în stil occidental, cu clădiri frumoase, firme, străzi pavate, parcuri și fântâni.

  2. Locul pentru a construi Podul lui Traian a fost ales de Apolodor din Damasc în avalul Severinului de astăzi, deoarece apele Dunării se calmau după ieșirea din defileul Cazanelor ( Porțile de Fier ) iar fundul albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic ( Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102 d.C). Conform scrierii lui Dio Cassius (LXVIII, 13,1) podul avea aproximativ 18 metri în înălțime și 12 în lățime, căt să permită trecerea, ca pe uscat, a unei legiuni cavaliere în marș. La cele două capete ale Podului, sudic (Pontes) și nordic (Drobeta), au fost construite arcuri de triumf , porți monumentale, expresie a măreției și puterii romane imperiale. O altă descriere a construcției podului a fost făcută de Procopius din Cezareea în lucrarea De aedificis (IV, 6). Pentru a putea pune bazele pilaștrilor romanii au deviat parțial cursul Dunării folosind albia unui afluent sudic care poate fi văzut încă și azi, în Serbia, la est de orașul Cladova . Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicați pe uscat. Pentru construcția celorlalți s-au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate și sisteme de pompe.

  3. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 (prin tratatul de pace de la Adrianopole din 1829 ) s-a stabilit ca raiaua Turnu să fie părăsită de către turci și restituită Țării Românești .

  4. Regizorul Sergiu Nicolaescu acordat, în luna februarie 2012, un interviu pentru MEDIAFAX, în care a declarat că cel mai recent film al său – “Ultimul corupt din România”, este o ironie la societatea actuală, subiectul fiind tratat sub forma unei comedii.

  5. Dupa cateva ore bune de drum, am ajuns la Drobeta-Turnu-Severin in jurul pranzului, unde, dupa ce am mancat rapid la unul din restaurantele din oras, am ajuns direct in sala Consiliului Judetean in care primarul, presedintele consiliului judetean si altii de prin conducerea judetului si municipiului ne-au povestit cate ceva despre turismul mehedintean… Asa am aflat ca evenimentul era prilejuit de lansarea unei reviste (chiar faina) care prezinta toate frumusetile Mehedintiului, editata de Force Tourism, si, cu aceasta ocazie, pensiunile, muzeele si restaurantele locale s-au mobilizat pentru a invita presa de la Bucuresti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *