Cetateanul

Vă propun să fiți alături de mine și de proiectul de inițiativă civică pe care îl lansez  spre dezbatere publică : CETĂȚEANUL= STATUL

Într-o societate democratică trebuie să existe permanent respectul faţă de orice cetăţean. Despre respectul față de cetățean se poate vorbi mult.  Respectul față de cetățean poate însemna modul în care omul ca persoană este tratat în societate, astfel încât să-i fie respectată demnitatea. Indiferent de deosebirile existente între oameni şi societate, respectul faţă de cetăţean presupune posibilitatea de a acţiona liber, de a se manifesta ca și cetăţean în orice împrejurare.

Respectul demnităţii umane trebuie să fie prezent chiar în situaţia în care o persoană este sancţionată pentru ceva care contravine normelor, cadrului legal. Cred că respectul pentru cetățean înseamnă și această egalitate între cetățean și stat. Societatea civilă are un rol determinant în stabilirea acestei egalități, în restabilirea respectului față de cetățean. Nu putem aștepta ca lucrurile să se schimbe de la sine. Dacă dorim respect, trebuie să ni-l câștigăm singuri. Cred că este vorba de o inițiativă care poate transcede orice opinie politică.

CETĂȚEANUL = STATUL

Preambul

Constituția României:

Art. 1 […]

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politicreprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Art. 2

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

 

Suveranitatea este exercitată de popor prin Parlament, organ reprezentativ suprem și unică autoritatea legiuitoare a țării. Legiferarea prin asumarea răspunderii Guvernului și prin ordonanțe se realizează ca excepție, în cazuri temeinic justificate. Abuzul de procedură, chiar utilizând majoritatea parlamentară, cea care susține Guvernul, este anti – constituțional și anti – democratic.

Statul român și-a creat și consolidat, prin exercitarea abuzivă a puterii, o poziție privilegiată în raport cu cetățeanul. Ceea ce pentru cetățean este obligatoriu sub sancțiunea angajării răspunderii (penale, civile, administrative etc.), pentru stat este negociabil sau chiar facultativ.

Puterea dobândită ilegal sau exercitată abuziv nu poate beneficia de protecția legii și poate fi cenzurată  prin orice mijloace și acțiuni democratice. În lipsa unei reacții ferme, continuă și intransigentă, abuzul exercitat de stat devine regulă și se justifică prin propriile precedente. O asemenea reacție nu are caracter politic, din perspectivă ideologică, dar are rezonanță generală. Reacția scontată se materializează prin oricare din formele de manifestare civică – schimbarea legislației, educație, enunțarea și dezbaterea publică a unor principii și proceduri în relația stat – cetățean, revoltă civică etc.

Acțiunile realizate sub egida „CETĂȚEANUL = STATUL” nu se rezumă doar la obiectivele și măsurile identificate mai jos. De asemenea, mijloacele de acțiune nu sunt limitate decât de imaginația celor ce doresc să adere la această platformă civică. Sunt încurajate toate formele de comunicare, mobilizare și dialog, revolta pașnică, greva civică și sabotajul civic. „CETĂȚEANUL = STATUL” nu urmărește, nu susține și nu acceptă nici un fel de acte ori fapte de natură a duce la subminarea autorității de stat ori la punerea în pericol a suveranității, independenței, unității naționale, integrității teritoriului și siguranței naționale.

  1. Angajarea răspunderii patrimoniale personale este obligatorie și se realizează din oficiu de către autoritățile competente în cazul actelor normative sau administrative desființate, în tot sau în parte, pe cale judecătorească și pentru care se dispun, în consecință, despăgubiri din partea autorităților publice către persoane fizice sau juridice.
  2. Dacă statul își achită obligațiile bănești față de cetățeni, stabilite prin acte normative sau hotărâri judecătorești, doar atunci când dispune de fondurile necesare și cetățeanul își plătește datoriile față de stat (taxe și impozite) doar atunci când dispune de fondurile necesare.
  3. Toate regulile pe care statul și le arogă în materie fiscală prin norme și proceduri – amânări, eșalonări, perioade de grație etc. – sunt aplicabile și fiecărui cetățean în parte, în cazul obligațiilor fiscale către stat, indiferent de tipul acestora – buget de stat, asigurări sociale, asigurări de sănătate, impozite și taxe locale și alte asemenea. Cetățeanul nu are obligația de a păstra dovezi ale achitării sarcinilor fiscale către autoritățile publice, naționale sau locale, atunci când acestea se încasează cu înregistrarea computerizată a efectuării operațiunii.
  4. Trebuie interzise construcția și amplasarea de marcaje, sub orice formă, care să consacre realizarea unor lucrări la obiective de interes public, din fonduri publice, de către persoane (primari, președinți ai consiliilor județene,  șefi de agenții ori autorități, miniștri etc.) sau instituții publice, inclusiv entități subordonate acestora.
  5. Facilitățile acordate angajaților bugetari (inclusiv înalți funcționari și demnitari) în raporturile acestora, în calitate de  cetățeni, cu statul, trebuie determinate și înscrise public și transparent printr-un act normativ.
  6. Trebuie identificate și făcute publice toate bazele și unitățile de tratament, odihnă, agrement și alimentație, cu dotările aferente, care aparțin sau sunt puse la dispoziția instituțiilor publice și personalului acestora, inclusiv demnitarilor, indiferent de rang.
  7. Toate autoritățile publice care desfășoară activități de lucru cu publicul la ghișeu au obligația de a organiza această activitate astfel încât:

¾   personalul implicat să aibă pregătire profesională și aptitudini comportamentale specifice interacțiunii cu cetățeanul;

¾   să se evite suprapunerea programului de lucru cu intervalul orar general al salariaților, respectiv, 09.00 – 17.30

  1. Trebuie interzisă utilizarea semnalelor acustice și luminoase pentru acces prioritar pe drumurile publice pentru autovehiculele utilizate de instituțiile publice, cu excepția coloanelor oficiale (inclusiv cele ale Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru) și a autovehiculelor de intervenție aflate în misiune.
  2.  Nici o măsură de protecție a demnitarilor nu poate îngrădi drepturile și libertățile  persoanelor ori accesul cetățenilor în spațiile publice, cu excepția acelora care au un regim restrictiv special. Manifestațiile și marșurile fără acte de violență, dacă au caracter spontan, nu necesită autorizare prealabilă ori identificarea unui organizator, și nu pot fi considerate în afara legii, dacă nu pun în pericol persoane sau bunuri și nu perturbă ordinea publică.
  3.  Întreaga legislație trebuie revăzută în sensul eliminării oricăror norme care consacră un regim juridic de discriminare defavorabil cetățeanului în raport cu autoritatea publică. Cu titlu de excepție se pot institui chiar măsuri de discriminare pozitivă în favoarea cetățeanului.

Toate cele de mai sus au în vedere toate categoriile de demnitari, înalți funcționari și funcționari publici (inclusiv cei cu statut special), reprezentanți și salariați ai autorităților publice locale, ai entităților subordonate sau aflate în coordonarea unei autorități publice naționale sau locale, precum și cei ai agențiilor, companiilor și societăților naționale ori la care statul este acționar unic

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *