23 mai 2018 inițiativă privind parcul sportiv „Progresul”

Bună ziua, stimați colegi!

Propunerea legislativă pe care o aveți astăzi în dezbatere vizează stabilirea destinației exclusive ca fiind afectată de activitate sportivă de performanță pentru un complex sportiv situat în Cartierul Cotroceni, cunoscut sub mai multe denumiri. Era pe vremuri Clubul Sportiv Progresul, mai cunoscut ziaristic sub denumirea de Arenele BNR sau, în limbajul uzual, Parcul cu Platani.

Ideea privind stabilirea destinației eminamente sportive pentru acest complex, compus din teren în suprafață de aproape 10 ha și o serie întreagă de construcții cu sau fără funcțiune sportivă, este a colegului nostru, domnul senator Daniel Zamfir care a și inițiat o serie de demersuri pentru identificarea situației juridice corecte a terenului, și eu am obligația să recunosc public acest lucru, că domnul senator Zamfir s-a preocupat de această chestiune.

După mai multe luni de discuții, după un proiect de lege care viza un alt domeniu, respectiv un schimb de terenuri între Banca Națională a României, aparent proprietar al acestui complex imobiliar, și statul român am ajuns la concluzia că, în realitate, situația juridică este deja clarificată, acest teren, împreună cu construcțiile edificate pe el, e în patrimoniul public al statului, sigurul lucru pe care îl avem de reglementat fiind acela de a stabili destinația exclusiv sportivă.

Mi-e greu să cred că ar fi vreun coleg împotriva unei asemenea propunerii legislative. Ea nu urmărește personalizarea soluției, ci urgentarea pentru că o parte din afectațiunea sportivă a acestui complex este în stare de degradare prin nefolosire. Terenul de fotbal este nefolosit de foarte multă vreme, cu tribunele, bineînțeles, degradându-se inclusiv la momentul când vorbim, pentru că acolo nu mai există o echipă de fotbal care să utilizeze terenul în mod curent, terenul de antrenament este, bineînțeles, neîngrijit, nemaifiind interes pentru el, o serie întreagă de spații sunt în aceeași situație.

Arena centrală de tenis are tribunele aflate în stare de degradare pentru că nu s-au mai făcut lucrări de investiții și, în aceste condiții, cel mai probabil că anul trecut a fost ultimul an în care s-a mai organizat un turneu internațional de tenis, a fost Trofeul BRD Open, turneu de tenis feminin.

De-a lungul timpului, pe acest complex sportiv, fie că este vorba de terenul de fotbal, fie că e vorba de terenurile de tenis, au trecut mari personalități ale sportului românesc, începând cu foștii jucători ai echipei Progresul, Titus Ozon fiind poate cel mai cunoscut și cel mai consacrat nume, dar și jucătorii de tenis Ilie Năstase, Ion Țiriac sau în vremurile mai din zilele noastre Goran Ivanišević și Simona Halep, actualul nr. 1 mondial în tenisul feminin.

De aceea, vă rog să fiți de acord că soluția pe care o propunem este cea identificată și la momentul dezbaterilor făcute în Senatul României de colegul Daniel Zamfir cu o serie întreagă de personalități din domeniul sportului, în sensul de a stabili că acest imobil, constituit din terenuri în suprafață totală de 9,7 ha, cu clădirile aferente, să fie afectat în exclusivitate sportului, cu precădere – sau cu prioritate – sportului de performanță.

Este un complex sportiv situat în Cartierul Cotroceni, cu acces pe două străzi, Dr. Staicovici, unde este și adresa poștală și Dr. Lister. Cartierul Cotroceni e în apropierea Palatului Parlamentului și în apropierea altor instituții publice de importanță deosebită: Administrația Prezidențială, Opera Română, Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Drept, Ministerul Apărării Naționale și viitoare Catedrală a Mântuirii Neamului.

De aceea, vă rog să fiți de acord că soluția propusă este una corectă.

În ceea ce privește Banca Națională a României, pe acest teren există patru imobile în care, într-adevăr, Banca Națională a făcut lucrări de investiții și care au o destinație utilă Băncii Naționale. Este vorba de spațiul unde funcționează un sediu secundar al BNR, o unitate de backup în domeniul IT, Centrul de pregătire și performanță profesională afectat Băncii Naționale a României.

În condițiile acestea, propunem ca soluția găsită să fie ca acest complex imobiliar să aibă o destinație stabilită prin hotărâre de Guvern, fie Ministerul Tineretului și Sportului, pentru un complex sportiv național, fie o federație sportivă care să exploateze cu investițiile aferente acest spațiu, fie Primăria Generală a Capitalei pentru Clubul Sportiv Municipal, urmând ca cele 4 clădiri să fie în folosința gratuită a Băncii Naționale a României pe durata existenței construcțiilor, așa cum sunt și în prezent.

Proprietatea publică nu mai ridică niciun fel de dubii. Este în proprietatea publică a statului, și asta începând cu anul 1948, toate construcțiile de acolo fiind edificate din bani publici după această dată.

Vă rog să susțineți propunerea legislativă și vă mulțumesc.

Propunerea legislativă nu stabilește nimic în privința transferului de patrimoniu și nimic în ceea ce privește regimul de proprietate. Așa cum am spus și eu, a spus și senatorul Daniel Zamfir, proprietarul acestui complex imobiliar este deja stabilit și prin acte cu valoare juridică, și prin hotărâri judecătorești. Deci din punctul ăsta de vedere nu facem niciun fel de transfer de patrimoniu.

Printr-o lege stabilim o afectațiune exclusiv sportivă pentru acest complex imobiliar cu identificarea a patru imobile, construcții și terenul de sub ele, care conțin investiții ale Băncii Naționale și activități concrete desfășurate de Banca Națională.

Așa cum am spus, începând cu 1948, a stabilit și Înalta Curte de Casație și Justiție, a amintit senatorul Zamfir, nicio persoană nu poate pretinde proprietatea, ea aparținând statului, patrimoniului public al statului. În ceea ce privește construcțiile edificate pe această suprafață de aproape 10 ha, toate au fost construite din fonduri publice în perioada de după 1948 până în prezent.

Sunt surprins de faptul că se discută de propunerea legislativă ca și cum nu ar fi citit-o. Domnul senator Cîțu a amintit de faptul că trece ceva de undeva sau că ar fi un schimb de la stat la stat. Acest termen nu apare în textul legii, sintagma nu apare. Ba, mai mult decât atât, a spus și domnul Zamfir puțin mai devreme, și vă citez, că altă soluție n-am: „Imobilele constituite din terenuri și construcțiile edificate potrivit datelor cuprinse în anexa nr. 1 – unde sunt detaliate cât se poate de clar fiecare în parte –, proprietate publică a statului sunt destinate exclusiv organizării și desfășurării activităților sportive, în conformitate cu prevederile Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prezentei legi.” Asta este esența acestei propuneri legislative.

Nu văd ce alte lucruri ar trebui clarificate în a stabili, prin lege, o afectațiune eminamente sportivă pentru un complex imobiliar format din terenuri și construcțiile edificate pe acesta. Nu văd ce anume ar trebui să anticipăm sau să clarificăm, câtă vreme nu spunem altceva decât că aceste terenuri sunt proprietate publică a statului. V-am mai și spus – toate construcțiile edificate au fost făcute din fonduri publice ale statului român, și terenul de fotbal (cu tot ce înseamnă: tribune, vestiare, spații de antrenament, de recreere, de… și așa mai departe, de refacere), terenurile de tenis (cu arena centrală și terenurile secundare), terenul secundar de antrenament, sala de forță, toate spațiile, inclusiv cele de cazare și alimentație au fost construite din fonduri publice și sunt ale statului. Nici nu mai avem ce să clarificăm din acest punct de vedere. Nu transferăm de la nimeni la nimeni, ci stabilim o destinație exclusiv sportivă.

Am identificat patru bunuri și am anticipat – și aici răspund și la a doua chestiune ridicată de domnul senator Cîțu – că ar putea să fie sume reprezentate de investiții făcute de Banca Națională a României neamortizate. În ipoteza în care există o asemenea situație, am anticipat printr-un cadru legislativ ce se va întâmpla. N-am cum să stabilesc acum sau să fac o estimare ori o evaluare în privința unor eventuale compensări cu Banca Națională a României, pentru că nu știu dacă există și nici nu mă interesează. Și am să vă spun de ce: pentru că noi fixăm cadrul. Că de aia suntem Parlament, și nu suntem Guvern, să stăm să facem socoteli, și aș vrea să respectăm statutul Parlamentului de legiuitor.

Dar, dincolo de această chestiune, stimați colegi, soluția pe care noi o propunem este aceea a compensării cu debitele viitoare ale Băncii Naționale a României către statul român. Deci nici măcar nu este vreun impact bugetar. Statul român se va compensa din debite viitoare. Nu este nimic afectat.

Acum, clarific și ultima chestiune – că sper că ne-am lămurit, am vorbit suficient de mult –, chestiunea legată de faptul că ar trebui să stabilim cine este beneficiarul acestui complex imobiliar sau cine ar fi utilizatorul. Tot prin propunerea legislativă lăsăm deschisă calea unei soluții identificate la nivel guvernamental, care să fie bazată atât pe intenția de a sprijini sportul de performanță, cât și pe obligația de a găsi resursele financiare materiale necesare. De aia am spus în expunerea de motive că poate să fie făcută o investiție și să fie administrat direct prin Ministerul Tineretului și Sportului. Și cel mai la îndemână mecanism este cel reprezentat de investițiile făcute prin Compania Națională de Investiții, care este tot în subordinea Guvernului – și este soluția pentru cele patru stadioane din București: Dinamo, Steaua, Rapid și Triumf –, sau printr-o altă soluție bugetară pe care o identifică – fonduri europene, împrumuturi externe și așa mai departe –, pe care o poate identifica Guvernul fie printr-o federație sportivă care-și găsește resursele necesare din fonduri publice și din fonduri private atrase sub formă de sponsorizări, pentru a realiza lucrările de investiții, în acord cu destinația sportului de performanță preconizat, fie la municipiul București, la Primărie, care, prin Clubul Sportiv Municipal, își poate afecta bugetul și prin fonduri publice, și prin resurse private atrase pentru realizarea unui complex sportiv de interes deosebit pentru sportul de performanță la nivel municipal.

Să stabilim noi, de acum, cine ar fi beneficiarul, ar însemna să intrăm în acea capcană în care să vină cineva să ne spună că trebuie să identificăm și sursa de finanțare a investițiilor și modul de administrare, să stabilim de acum destinația exclusivă, ce disciplină sportivă se poate derula acolo sau ce discipline, dacă se face un complex polivalent din perspectiva disciplinelor sportive. Este nenecesar la acest moment, iar noi, ca Parlament, nu avem mai mult de a face decât să stabilim o destinație exclusivă, ca să ne asigurăm că am creat cadrul legal pentru ca acolo să nu se distrugă în continuare edificii cu valoare sportivă.

Am amintit și de valoarea morală, dacă vreți, de mândrie sportivă națională. Acolo au făcut sport oameni care au jucat la loturile naționale, oameni pentru care s-a cântat imnul de stat al României și pentru care s-a ridicat steagul național pe cel mai înalt catarg (nu doar din România, a mai fost numărul unu mondial, Goran Ivanišević, sârb, a jucat și a câștigat turneul de tenis de la Arenele Progresul).

De aceea, vă rog să înțelegeți că nu este nimic ascuns și nimic neclar în această propunere legislativă. Nu ne dorim altceva decât să existe acolo sport de performanță, iar Guvernul să găsească soluțiile concrete de investiții și de administrare eficientă a acestui spațiu.

Mulțumesc.